Dacă am fesieri slabi, pot să sufăr de dureri lombare, fără să am niciun fel de hernie? Răspunsul la această întrebare este unul foarte clar și concis: DA.

De ce? Pentru a înțelege mai bine cum anume influențează tonusul muscular de la nivelul mușchilor fesieri, biomecanica zonei lombare, este nevoie să parcurgem împreună câteva noțiuni legate de anatomie.

Anatomia mușchilor fesieri

Fesierul este alcătuit de fapt din 3 mușchi, dispuși în straturi: fesierul mic, fesierul mijlociu și fesierul mare.

Fesierul mic este, după cum indică și numele său, cel mai mic dintre cei trei și este localizat sub fesierul mijlociu. Principalele sale funcții sunt de abducție (mișcarea prin care partea laterală a coapsei se apropie de partea laterală a trunchiului), flexie (mișcarea prin care partea anterioară a coapsei se apropie de abdomen) și rotație internă a șoldului (mișcarea prin care degetele de la picior sunt orientate către interior, atunci când rotația este realizată cu genunchiul extins). În momentul în care avem fesieri slabi, aceste mișcări se realizează cu un efort mai mare.

Fesierul mijlociu este localizat parțial sub fesierul mare și conectează ilium (os ce intră în alcătuirea bazinului) de partea superioară a femurului. Fesierul mijlociu realizează mișcarea de rotație externă a șoldului (mișcarea prin care degetele de la picior sunt orientate către exterior, atunci când rotația este realizată cu genunchiul extins și talpa în flexie dorsală), atunci când membrul inferior este extins în spate și mișcarea de rotație internă atunci când șoldul se află în flexie. În momentul în care avem fesieri slabi, aceste mișcări se realizează cu un efort mai mare.

Fesierul mare este cel mai voluminos și cel mai superficial dintre cei trei. Acesta se atașează pe iliul, șold, sacrum, coccis și bandeleta ilio-tibială. Fesierul mare este responsabil de extensia (mișcarea prin care partea posterioară a coapsei se apropie de partea posterioară a trunchiului) și rotația externă a șoldului. În momentul în care avem fesieri slabi, aceste mișcări se realizează cu un efort mai mare.

Relevanță clinică

Hai să aruncăm o privire mai atentă asupra rolului fesierilor în stabilizarea trunchiului și a bazinului.

• Ca extensor puternic al șoldului, se activează în timpul urcării, alergării și a revenirii din genuflexiune.
• Fesierul acționează împreună cu ischiogambierii pentru a extinde trunchiul și a menține poziția ortostatică (statul în picioare).
• Atunci când te afli în poziția așezat, fesierii se contractă pentru a descărca tuberozitatea ischiatică de greutate. Astfel, menținerea pentru un timp îndelungat a poziției așezat, la birou de pildă, determină scăderea tonusului muscular al fesierilor și scurtarea acestora.
• Prin fibrele superioare ale fesierului mare, care se atașează tractului ilio-tibial, acesta participă la extensia și stabilizarea genunchiului.
• Prin fibrele atașate de sacrum, fesierul mare joacă un rol important în stabilizarea articulațiilor sacro-iliace.

Conexiuni fasciale

• Fibrele superioare ale fesierului mare sunt conectate la o fascie densă (fascia toraco-lombară). Acest aspect permite fesierului să preia din încărcătura resimțită la nivel lombar. Cu alte cuvinte, cu cât fesierul este mai puternic, cu atât zona lombară este mai liberă, mai relaxată.

• Fibrele inferioare se conectează la tensorul fasciei lata si bandeleta ilio-tibială. Prin menținerea unui tonus optim la nivelul fesierului reușim să descărcăm parțial sistemul articular al genunchiului.

Cu alte cuvinte: fesieri slabi = dureri la nivelul genunchiului

Sub mușchiul fesier mare, în profunzime, se regăsește mușchiul piriform. Acesta participă la rândul său la mișcarea de rotație externă. Nervul sciatic este localizat sub mușchiul piriform, astfel că în momentul în care rotatorii externi ai șoldului (fesierul mijlociu, fesierul mare și piriformul) sunt scurtați, tensionați, apare presiune la nivelul sciaticului. Presiunea aceasta declanșează inflamarea nervului sciatic – sciatica.

Cum îmi dau seama că fesierii mei sunt slabi sau tensionați?

• senzație de tensiune, durere sau chiar arsură la nivelul uneia sau ambelor fese
• durere la nivelul șoldurilor și/sau genunchilor. Dacă suferi de dureri de șold sau genunchi, exista șansa să cauți greșit cauza acestora. De foarte multe ori disfuncțiile de la nivelul acestor articulații sunt cauzate de funcționarea deficitară a fesierilor.
• dureri lombare care se pot accentua mai ales când încerci să ridici bazinul de pe podea.

• imposibilitatea de a menține bazinul stabil în timpul mersului, urcatului scărilor, săriturilor sau alergatului. În sensul acesta poți face un test simplu: așează-te în fața unei oglinzi și stai într-un picior. Este bazinul tău orizontal sau apare tendința de a ridica un șold? Dacă tonusul muscular de la nivelul fesierilor este unul normal, ar trebui să fie foarte simplu să menții pentru câteva secunde poziția, cu bazinul orizontal.

Cauze de apariție a fenomenului de fesieri slabi?

Te-ai întrebat de ce la un moment dat apare fenomenul de fesieri slabi:

• menținerea pentru un timp îndelungat a poziției așezat (statul excesiv pe scaun)
• posturile vicioase de tipul: sprijin unilateral în ortostatism, neimplicarea musculaturii abdominale în ortostatism etc.
• tonus muscular slab datorat lipsei de activitate fizică

Prevenție

• nu sta pe scaun mai mult de 30 de minute consecutiv. Ridică-te, fă câțiva pași și adaugă treptat și câteva exerciții simple de tipul: ridicări pe vârfuri, semi-genuflexiuni etc.
• când stai în picioare, ai grijă ca greutatea ta să fie distribuită în permanență pe ambele picioare. Șoldurile tale trebuie să fie la același nivel, să poate fi unite printr-o linie orizontală.
• nu uita să menții un aliniament corect al întregului corp: urechea, umărul, soldul, genunchiul și glezna trebuie să se afle întotdeauna pe o linie verticală.
• exercițiul fizic trebuie încadrat în rutina ta zilnică. Așa cum sigur știi deja, 30 de minute în fiecare zi sunt suficiente.

Care sunt soluțiile dacă suferi de fesieri slabi?

În cazul în care deja resimți simptome specifice persoanelor cu fesieri slabi, precum durere, senzație de arsură sau instabilitate nu mai vorbim despre prevenție ci despre tratament.

Programul de recuperare are ca principale obiective:

• reducerea durerii și a inflamației
• îmbunătățirea mobilității
• creșterea forței musculare

Controlul durerii și al inflamației este realizat într-o primă fază prin administrarea de tratament medicamentos (numai la recomandarea medicului specialist) și a fizioterapiei antalgice: ultrasunet, shockwave, curenți diadinamici, TENS etc.

Celelalte două obiective pot fi atinse prin introducerea unui program de exerciții special creat pentru a satisface nevoile fiecărui pacient în parte, în funcție de necesitățile și potențialul său de moment.

Pentru îmbunătățirea mobilității sunt recomandate exerciții de stretching dinamic și static.

Pentru a crește forța musculară sunt utilizate exercițiile fizice terapeutice, libere sau cu încărcătură, în funcție de evoluția pacientului. Se va lucra în special articulația șoldului, pe toate direcțiile sale de mișcare, fără a neglija însă zona lombară, abdomenul, genunchii și gleznele. Toate aceste exercitii sunt cuprinse in programul RestartiX Coloana Lombara.

În concluzie, data viitoare când ai dureri lombare, nu te mai îndrepta exclusiv către zona respectivă. Învață să îți asculți corpul ca întreg, să recepționezi și să interpretezi toate semnalele pe care acesta ți le transmite. Dacă doare spatele, observă puțin și șoldurile, și bazinul, cauza ar putea fi acolo.

Programul RestartiX Lombar vizează inclusiv refacerea forței musculare a fesierilor și îmbunătățirea mobilității bazinului și șoldurilor. În cazul în care ai întrebări referitoare la cauza durerilor tale sau la modul în care le poți trata cu succes din confortul propriei case, nu ezita să contactezi unul dintre experții RestartiX prin intermediul unei

Semnat,

Ph. MD Alexandru Ilie @ RestartiX Center

Bibliografie:

1. https://nexushealthclinic.com/community/weak-gluteus-medius-causing-your-back-pain/
2. https://www.lifemark.ca/blog-post/how-underactive-gluteal-muscles-can-cause-lower-back-pain
3. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4713798/
4. https://pivotalmotion.physio/role-glute-med-lower-back-pain/
5. https://www.gwosteopathy.co.uk/the-anatomy-of-the-glutes-and-their-role-in-lower-back-pain/
6. https://bmcmusculoskeletdisord.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12891-019-2833-4
7. https://www.bodyset.co.uk/general/are-your-glutes-to-blame-for-your-lower-back-pain-bodyset/