Introducere

Durerea de coloană lombară este o tulburare de durere cronică larg răspândită asociată cu o povară mare asupra indivizilor și societății. În percepția subiectivă a pacienților cu durere lombară, problemele de sănătate cele mai mari sunt cele care afectează performanța activităților de zi cu zi. Cu alte cuvinte pacientul resimte reducerea activităților cotidiene (ADL), capacitatea de muncă și scăderea funcției sexuale. Studiile au arătat că durerea lombară poate genera fobie de mișcare care duce la evitarea mișcării , ceea ce poate duce la agravarea în continuare a problemelor legate de ADL, capacitatea de muncă și scăderea funcției sexuale.

În plus, tulburările psihice comune, cum ar fi depresia, anxietatea și tulburările legate de stres, care de multe ori apar simultan cu durerea de coloana lombară , pot duce la efecte adverse asupra performanței de zi cu zi. Și vice-versa, durerea de coloană lombară poate fi consecința unor astfel de probleme psiho-emoționale. Deși nu există o modalitate de tratament universal acceptată care să se potrivească fiecărui pacient cu durere lombară, s-a demonstrat că recuperarea fizică prin kinetoterapie, educația completă a pacientului și modificările la locul de muncă sau la domiciliu pot întrerupe influența reciprocă dintre durerea lombară și factorii de mediere descriși și au un efect benefic asupra ADL, capacitatea de muncă, și funcția sexuală. Pentru aceasta, este necesară o abordare multidisciplinară care include echipă de îngrijire multiprofesională, participarea pacienților și implicarea diferitelor entități, cum ar fi locul de muncă, casa și facilitățile de recuperare fizică.

Studii si date epidemiologice

Durerea lombară este una dintre cele mai răspândite afecțiuni la nivel mondial, rezultatele studiului global Burden of Disease (GBD) din 2010 raportând o prevalență globala de 9.4%. Organizația Mondială a sănătății a raportat în continuare că până la 70% din populația țărilor industrializate va avea o durerea lombară nespecifică în timpul vieții lor.Durerea lombară nespecifică nu are o cauză fiziopatologică confirmată, spre deosebire de o durere lombară specifică care poate fi legată de deteriorarea discului intervertebral, cum ar fi hernia ,fracturile, infecțiile vertebrale, cancer, inclusiv metastazele osoase și spondillartrita .

Cu toate acestea, există dovezi tot mai mari care arată că prevalența durerii lombare este, de asemenea, în creștere în lumea în curs de dezvoltare. Prevalența durerii lombare pare să crească odată cu vârsta, vârful fiind între vârstele de 35 și 55 de ani . Durere lombară are o tendință puternică de a deveni cronică și este printre cele mai frecvent raportate localizări pentru probleme de durere cronică, unele rapoarte arătând prevalențe globale de aproape 20% la persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 59 de ani . Mai mult, studiile privind monitorizarea epidemiologică a durerii lombare în SUA au raportat o tendință în creștere la toate grupele de vârstă și atât la bărbați, cât și la femei .

O mare varietate de factori sunt implicați în dezvoltarea durerii lombare și, adesea, efectele limitate ale tratamentului conduc la asocierea durerii lombare cu foarte multe rezultate dăunătoare pentru sănătate, cum ar fi dizabilitatea și mobilitatea globală limitată,calitatea scăzută a vieții , depresie, precum și absenteism la locul de muncă . Aceste probleme, precum și prevalența în creștere au poziționat durerea lombară ca o problemă majoră de sănătate publică, asociată cu creșterea costurilor pentru sistemele sociale. Rezultatele unui studiu austriac recent, care a analizat costurile sociale legate de problemele cronice de durere, au raportat costuri anuale totale de 10,191 de euro per pacient în vederea reabilitarii acestuia.

Pacienții cu durere lombară raportează adesea probleme cu funcționarea de rutină și participarea la activitățile zilnice, cu deficiențe în relațiile interpersonale și viața comunității fiind deosebit de importantă pentru pacienții cu durerea lombară. Un studiu austriac a raportat că, la pacienții cu durere lombară cronică, cea mai mare satisfacție în privința sănătății este de a nu avea nevoie de tratament medical pentru a funcționa în viața de zi cu zi. La bărbații cu durere lombară cronică, în plus, satisfacția față de viața sexuală și satisfacția față de capacitatea de muncă au determinat puternic satisfacția pentru sănătate, în timp ce la femei un astfel de factor determinant a fost satisfacția față de condițiile de viață . Acest lucru sugerează că independența funcțională, capacitatea de lucru și funcția sexuală sunt esențiale și, probabil, cele mai importante rezultate de sănătate ale persoanelor cu durere lombară , în propria lor percepție. Cu toate acestea, îmbătrânirea poate afecta, de asemenea, resursele fizice și psihologice personale, schimbând importanța acestor funcții în timpul vieții.

Având în vedere creșterea aparentă a problemelor de sănătate publică legate de durerea lombară și numărul tot mai mare de publicații, acest articol a urmărit să rezume cunoștințele actuale privind performanța funcțională la persoanele cu durere lombară prin influența sa asupra activităților cotidiene, capacitatea de muncă și funcția sexuală într-o revizuire narativă. În plus, scopul a fost de a dezvălui și de a discuta factorii potențiali care mediază asocierea dintre durerea lombară și activităților cotidiene, capacitatea de muncă și funcția sexuală.

Asocierea dintre durerea lombară și activitățile cotidiene

Activitățile din viața zi cu zi (ADL) sunt diverse activități funcționale care pot varia de la cele de bază, cum ar fi mersul pe jos sau aplecatul, la activități mai complexe (numite și activități instrumentale din viața de zi cu zi, IADL), cum ar fi gătitul, igiena cororală sau îmbrăcarea, cu alte cuvinte, activități care permit o viață independentă.

Se pare că există un consens între studii că durerea lombară este asociat cu probleme în ADL. Studiu austriac a adulților în vârstă cu și fără osteoporoză, osteoartrită și dureri cronice de spate, utilizând un set de date reprezentativ la nivel național, a raportat că efectuarea de lucrări casnice grele, aplecarea sau îngenuncherea, urcarea scărilor și coborâtul acestora fără ajutoare de mers și mersul pe distanța de 500 m fără ajutor de mers au fost cele mai problematice ADL-uri din toate grupurile . Interesant, persoanele cu durere lombară cronică au raportat un număr mult mai mare de ADL problematice în comparație cu cele cu alte boli musculo-scheletice .

Un studiu numit Thail  (cu pacienți cu vârste cuprinse între 30 și 50 de ani) au arătat că 30% dintre participanții la cohortă au raportat dureri lombare, unde aproximativ 6% au raportat dificultăți la aplecare, 3.1% au avut dificultăți la mersul pe distanța de 100 m, 2.2% nu au putut urca scări și alte 2.9% au avut probleme atunci când s-au îmbrăcat. După cum s-a menționat în introducere, prevalența ridicată a durerii lombare este o problemă cunoscută de sănătate publică în țările industrializate; cu toate acestea, studiile longitudinale care investighează durerea lombară ca factor dizabilitant sunt rare.

Cu toate acestea, unele studii au arătat că durerea lombară este un factor independent care agravează nivelul de invaliditate pentru persoanele care trăiesc deja cu dizabilități. De exemplu, rezultatele studiului privind sănătatea și îmbătrânirea femeilor a arătat că 42% dintre femeile în vârstă cu dizabilități au raportat durere lombară. După ajustări multivariate, femeile cu dureri de spate severe au fost de 3-4 ori mai susceptibile de a raporta dificultăți la treburile casnice ușoare sau cumpărături, precum și o probabilitate crescută de probleme cu diverse sarcini de mobilitate .

Rezultatele acestui studiu trebuie interpretate în lumina participanților la studiu, și anume a femeilor în vârstă (30% dintre participanții cu vârsta peste 85 de ani) care trăiau deja cu un dizabilitate gravă. Rezultate similare au venit de la un grup de pacienți care trăiesc cu poliartrită reumatoidă (PR). Într-o populație de studiu de 281 de pacienți cu PR, 53.4% au raportat durere lombară pe o perioadă de 6 luni. Pacienții care au raportat că au prezentat durere lombară au prezentat o dizabilitate semnificativ mai mare la ADL comparativ cu pacienții cu PR fără durere lombară .

Studiile atât ale populației generale, cât și ale populațiilor de pacienți cu alte boli cronice sau dizabilități ajung la un consens că durerea lombară cauzează probleme în capacitatea funcțională și ADL. Motivul acestei asocieri poate fi sindromul de decondiționare care a fost raportat la un număr substanțial de pacienți cu probleme cronice de durere lombara.

Decondiționarea este un proces complex de schimbare fiziologică după o perioadă de inactivitate, repaus la pat sau stil de viață sedentar. Are ca rezultat pierderi funcționale în domenii precum starea mentală, gradul de continență și capacitatea de a realiza activități de viață zilnică. Este frecvent asociată cu spitalizarea la vârstnici. Cele mai previzibile efecte ale deconstrucției sunt observate în sistemul musculo-scheletic și includ diminuarea masei musculare, scăderea forței musculare cu două până la cinci procente pe zi, scurtarea mușchilor, modificări ale structurii articulare și cartilaginoase și pierderea semnificativă a forței piciorului care limitează serios mobilitatea.

Scăderea masei musculare și a forței a fost legată de căderi, declin funcțional, fragilitate crescută și imobilitate. Protocoalele descriu o strategie de trei direcții pentru a combate decondiționarea care include un model de îngrijire adecvat populației în creștere a pacienților în vârstă, crearea unui mediu spitalicesc „prietenos cu bătrânii” și un program de exerciții fizice. În plus, durerea lombară și ADL apar împreună foarte des. În cazul în care durerea cronică și deficitele ADL coincid, ele lucrează sinergic spre un rezultat negativ.

Asocierea dintre durere lombară și funcția sexuală

Funcția sexuală și sexualitatea au un efect asupra calității generale a vieții pacienților; cu toate acestea, întrebările privind sexul, funcția sexuală sau practicile sunt adesea trecute cu vederea de cercetători și practicieni, dar și de pacienți și participanți la studiu . De exemplu, un studiu australian a constatat că aproape jumătate dintre respondenții care au utilizat indicele de dizabilitate Osestry, un instrument utilizat pe scară largă pentru evaluarea durerii lombare cronice, nu au completat secțiunea specifică vieții sexuale . Studiul a raportat că există credințe anecdotice larg răspândite că întrebările despre viața sexuală sunt răspunsuri inexacte și că simpla prezență a unei întrebări despre sexualitate poate respinge unii participanți de la completarea acesteia; cu toate acestea, acest lucru nu a fost dovedit în acest studiu și în alte studii care au raportat o rată de răspuns general la întrebările legate de sexualitate de 97%. Studiul a constatat, de asemenea, că acei participanți au răspuns la întrebarea privind sexualitatea precis ; cu toate acestea, studiile rămân rare în acest sens.

Un studiu austriac, realizat în cadrul unor controale regulate de sănătate la persoane presupus sănătoase, a constatat că subiecții care au raportat nemulțumire sexuală au avut o șansă de trei ori mai mare de a fi afectați de dureri articulare și musculare la bărbați și o șansă de 2.64 ori mai mare la femei . Un studiu suedez timpuriu (publicat în 1981) la 35 de bărbați și 25 de femei participante au investigat diferite rezultate sexuale și dureri cronice de spate .Aproape jumătate dintre participanții bărbați și femei au raportat o reducere generală a actului sexual, 37% dintre bărbați raportând o scădere a erecțiilor și 23% dintre bărbați și 28% dintre femei raportând o scădere a frecvenței orgasmelor. Pozițiile sexuale s-au schimbat , de asemenea, înainte și după debutul durerii lombare în ambele grupuri. Jumătate dintre respondenții de sex masculin și 80% dintre femei au numit oboseala ca un motiv care le împiedică să se bucure pe deplin de sex. În general, 54% dintre bărbați și 52% dintre femei au simțit că satisfacția generală față de sex a scăzut după debutul durerii lombare.

Conform literaturii s-a emis ipoteza despre efectul de bază al depresiei ca o comorbiditate psihiatrică comună a durerii lombare, dar și că hipertonia musculară dureroasă poate fi rezultatul conversiei somatice . Rezultatele acestui studiu au fost confirmate în studiile ulterioare care au arătat în mod constant reducerea frecvenței sexuale după durere lombară, precum și agravarea durerii ca urmare a actului sexual, precum și disconfort și probleme în găsirea poziției sexuale adecvate.

Rezultatele unui studiu iranian mai recent, care a comparat 702 de bărbați și femei cu durere lombară, au arătat că prevalența problemelor sexuale la pacienții de sex feminin cu durere lombară cronică a fost de 71.1%, în timp ce 36.8% dintre femeile fără durere lombară. Disfuncția erectilă a fost raportată de 59.5% dintre bărbații cu durere lombara, comparativ cu 24.5% la bărbații sănătoși . O mai bună funcționare sexuală atât la bărbați, cât și la femei a fost asociată cu vârsta mai tânără, durata mai scurtă a durerii lombare, indicele de masă corporală mai mic (IMC), nivelul de învățământ superior, șomajul, activitatea fizică, concediul medical mai scurt, durerea și dizabilitatea mai mică, venituri familiale mai mari și simptome depresive și de anxietate mai mici și o mai bună funcționare psihologică .

Rezultatele acestor studii au condus la ipoteza că problemele sexuale nu sunt doar psihologice, ci pot fi și mecanice. Pentru a elucida mișcările coloanei vertebrale la bărbații sănătoși, un studiu realizat de Sidorkewicz și McGill a efectuat o analiză biomecanică a mișcărilor și posturilor coloanei vertebrale în timpul actului sexual. Pe baza măsurătorilor, au fost făcute recomandări privind pozițiile sexuale pentru bărbații cu durere lombară. O poziție de intrare în spate în care femeia se află în poziția cvadrupată, sprijinindu-și corpul superior cu coatele, este cea mai recomandată poziție sexuală pentru bărbații intoleranți la flexie. Pozițiile de culcate laterale au fost cel mai puțin recomandate pentru barbați.

Acest studiu, cu toate acestea, nu a luat în considerare problemele potențiale ale partenerului de sex feminin și nici nu a investigat mișcările coloanei vertebrale în cuplurile non-heterosexuale sau activitățile sexuale în afara actului sexual vaginal. Ar trebui efectuate investigații suplimentare cu mai multă incluziune și diversitate în poziționarea sexuală, practica și orientarea sexuală a cuplurilor incluse.

O revizuire sistematică a durerii musculo-scheletice și a funcționării sexuale la femei, deși nu se concentrează în mod specific asupra durerii lombare, a concluzionat că există încă un decalaj de cunoștințe în ceea ce privește efectele tulburărilor musculo-scheletice și rezultatele legate de sex; cu toate acestea, s-a constatat că oboseala, utilizarea medicamentelor și ajustarea relațiilor afectează sexualitatea la femei la fel de mult ca și boala cronică . Interesant un studiu francez a constatat că femeile cu durere lombara au raportat o reducere mai mare a frecvenței actului sexual, mai mult disconfort și mai multe interferențe generale în viața sexuală, comparativ cu femeile cu dureri de gât. În conformitate cu recomandările de analiză biomecanică ale lui Sidorkewicz și McGill , se sugerează poziția situată lateral ca fiind cea mai potrivită pentru femeile cu durere lombară.

Într-un studiu care a inclus 742 de pacienți iranieni cu durere lombară cronică, a fost investigat efectul de mediere al funcționării sexuale asupra durerii și depresiei. Studiul a confirmat că atât la bărbați, cât și la femei, simptomele depresive au arătat o asociere semnificativă cu intensitatea durerii și că ambele modele au fost mediate în mod semnificativ de funcționarea sexuală, cu un efect mediu spre mare la bărbați și un efect mediu la femei.

Rezultatele evidențiază importanța atât a cantității, cât și a calității sexului pentru sănătatea mintală a adulților a face sex mai frecvent , a te simți bine cu frecvența sexuală și a avea o calitate sexuală mai bună au fost toate legate de o mai bună sănătate mintală în rândul adulților și o mai bună relație cu partenerul de viață.

Factori care mediază asocierea dintre durerea lombara și performanțele de zi cu zi

Această revizuire indică, de asemenea, factorii posibili de mediere care explică reducerea ADL, capacitatea de muncă și funcția sexuală.Toate studiile revizuite au arătat că durerea cronică este urmată de un nivel de kinesofobie, care conduc pacienții către o evitare a anumitor mișcări și activități. Scorurile mai mari au fost asociate cu mai multe dizabilități, mai multă durere și funcționare mai scăzută ; și sunt, de asemenea, asociate cu stres psihologic crescut din cauza durerii lombare, care a fost identificat ca un factor care contribuie la niveluri mai ridicate de durere și, în general, mai multe dizabilități.

Stresul psihologic și suferința pot agrava nivelul durerii și pot contribui la dezvoltarea tulburărilor mentale comune, cum ar fi depresia, anxietatea și tulburările legate de stres, care adesea apar la pacienții cu durere lombara. Depresia nu este asociată numai cu durerea, ci și cu dizabilitatea viitoare și actuală a muncii, deoarece o perspectivă negativă asupra capacității viitoare de muncă poate influența capacitatea de muncă în prezent. Mai mult, o revizuire sistematică recentă a arătat, de asemenea, că depresia are o influență asupra prognosticului durerii lombare atât în ​​fazele acute, cât și în cele subacute .

Teama actuală de agravare a durerii îi determină pe pacienți să evite mișcarea sau să devină prea atenți, ducând la inactivitate și decondiționare . Aceste perioade de inactivitate duc la durere și oboseală în timpul mișcărilor, ceea ce crește doar frica și crează un cerc vicios de scădere a mobilității și creștere a plângerilor psihologice care, în consecință, scad ADL. Acest lucru a fost confirmat într-un studiu care a implicat pacienți cu durere lombară fără patologii structurale, comparativ cu controalele sănătoase . Studiul a raportat că pacienții cu durere lombară cronică au avut modele de activitate mai scăzute în comparație cu controalele, de exemplu, au făcut mai puțini pași, au petrecut mai mult timp culcat în timpul zilei și au avut, în general, mai puțin timp în picioare. Autorii au concluzionat, de asemenea, că nivelurile de activitate deosebit de scăzute seara și noaptea ar putea indica faptul că pacienții își folosesc toată capacitatea în timpul zilei și sunt lăsați cu o capacitate mai mică pentru activitățile de petrecere a timpului liber mai târziu în zi.

Funcția sexuală și sexualitatea s-au dovedit deja a avea diferite efecte pozitive asupra sănătății și bunăstării oamenilor; cu toate acestea, condițiile cronice, cum ar fi durerea lombară, au un efect dăunător asupra funcționării sexuale și satisfacției , dar studiile privind rezultatele sexuale în durerea lombară sunt rare.Cu toate acestea, importanța acestor probleme este văzută în cadrul studiilor care arată o prevalență ridicată a nemulțumirii sexuale și o scădere a frecvenței sexuale.

Implicații pentru terapie și reabilitare

O revizuire recentă a efectelor kinetoterapiei pentru durerea lombara nespecifice a raportat că programele care combină exerciții de forță și flexibilitate cu exerciții aerobice ar fi cele mai benefice. Consolidarea musculaturii de bază ajută la susținerea regiunii lombare a coloanei vertebrale, în timp ce îmbunătățirea flexibilității tendoanelor spinale va crește mobilitatea. Activitatea aerobică îmbunătățește în general circulația, reducând rigiditatea și reducând inflamația. Făcând acest lucru, activitatea fizică previne decondiționarea potențială, îmbunătățește funcționalitatea și reduce durerea, toate acestea ajutând la reducerea stresului psihologic și a depresiei ;

Cu toate acestea, aceste studii indică în mod clar necesitatea unei abordări multimodale și multidisciplinare a tratamentului cu durere lombara cronică, cu un accent mai mare pe aspectele sociale și psihologice, mai degrabă decât doar pe cele biomecanice. Prin urmare, studiile sugerează că intervențiile care vizează persoanele care raportează durere lombară trebuie să se concentreze asupra suferinței (care s-a dovedit a fi un potențial mediator între depresie și handicap funcțional) și să vizeze percepțiile și credințele individuale ale pacienților asupra durerii ; Cu toate acestea, nivelurile de activitate fizică rămân scăzute la majoritatea pacienților cu durere lombara, iar o modalitate potențială de a le introduce este prin intervenții la locul de muncă.

Un studiu din Danemarca a prezentat rezultatele unei intervenții de 12 săptămâni la locul de muncă pentru asistență medicală (studiu controlat randomizat pragmatic PACE cluster PACE), cu diferite modalități terapeutice concentrându-se pe ergonomie participativă, formare fizică și formare comportamentală cognitivă cu 594 participanții cu durere lombara (vârsta medie 47±10.2 ani; 93% femei) . Rezultatele au arătat că o astfel de intervenție a redus semnificativ durerile lombare. În plus, a existat mai puțină kinesofobie, o mai bună rezistență musculară, fitness aerobic și o capacitate fizică totală. Chiar dacă capacitatea de lucru a crescut și cererile pentru lucrător au scăzut, studiul a raportat o lipsă de efect asupra capacității de muncă. Acest lucru poate fi legat de o complexitate ridicată a capacității de lucru, care este influențată de diverși factori de exemplu: autonomie scăzută, cerințe ridicate, mediu slab.

Studiile care analizează rezultatele sexuale și durerile lombare subliniază necesitatea consilierii pacienților cu durere lombară privind funcția sexuală și sănătatea sexuală. Consilierea sexuală trebuie oferită pacienților cu durere lombară și măsuri terapeutice pacienților cu maladaptare sexuală gravă ; cu toate acestea, o serie de studii care investighează comunicarea dintre medic si pacienți privind funcționarea sexuală și sexul sunt rare. Studiile care au încercat să cerceteze aceste probleme notează barierele personale și organizaționale, cum ar fi lipsa de pregătire, instruire, intimitate și timp necesar pentru a vorbi despre problemele intime cu pacienții.

Mai mult decât atât, studiile indică faptul că pacienții, cu toate acestea, se așteaptă ca medicii să furnizeze informații despre sex și să vorbească deschis despre aceste probleme într-un mod de susținere și educațional, care va ușura frica și va oferi mai mult optimism . Un studiu marocan al pacienților care suferă de durere lombară a arătat că, deși 81% au avut probleme sexuale, 66% nu au discutat niciodată subiectul cu un medic. În plus, 94% au exprimat necesitatea gestionării problemelor legate de funcționarea sexuală asociate cu durerea lombară cronică și 74% au estimat informații și sfaturi mai ales cu privire la modul de evitare a durerii, 33% fiind de acord, de asemenea, că partenerii ar trebui să fie incluși în aceste consultări . Studiile au arătat, de asemenea, că o proporție mare de pacienți se așteaptă să fie întrebați în mod activ despre funcționarea sexuală și să li se ofere sfaturi cu privire la aceasta de către furnizorii de servicii medicale. Acest lucru poate fi problematic atunci când majoritatea furnizorilor de asistență medicală nu se simt suficient de educați pentru a oferi astfel de consiliere.

Bibliografie:

1. Pieber K, Stein KV, Herceg M, et al. Determinants of satisfaction with individual health in male and female patients with chronic low back pain. J Rehabil Med. 2012
2. Edemekong PF, Levy SB. Activities of daily living (ADLs) Treasure Island: StatPearls; 2019
3. Stamm TA, Pieber K, Crevenna R, et al. Impairment in the activities of daily living in older adults with and without osteoporosis, osteoarthritis and chronic back pain: a secondary analysis of population-based health survey data. BMC Musculoskelet Disord
4. Gordon R, Bloxham S. A systematic review of the effects of exercise and physical activity on non-specific chronic low back pain. Healthcare (Basel) 2016
5. Choi BK, Verbeek JH, Tam WW, et al. Exercises for prevention of recurrences of low-back pain. Cochrane Database Syst Rev. 2010
6. Dorner TE, Stein KV, Hahne J, et al. How are socio-demographic and psycho-social factors associated with the prevalence and chronicity of severe pain in 14 different body sites? A cross-sectional population-based survey. Wien Klin Wochenschr. 2018
7. Franchini M., Molinaro S., Caiolfa M., Salvatori M., Pieroni S. Facing the National Recovery and Resilience Plan: Sources of Data, Indicators, and Participatory Strategies in Healthcare and Social Fields. Int. J. Environ. Res. Public Health. 2021.

Articol semnat de:

Medic Specialist Medicină Fizică și de Reabilitare,

Dr. Alexandru Pîndaru @ RestartiX Center