Cuprins

• Care sunt cele mai cunoscute tipuri de respiratie?
• Ce presupune reabilitarea respiratorie?
• Care sunt afectiunile ce pot fi combatute cu ajutorul fizioterapiei respiratorii?
• Ce alte beneficii pot aduce exercitiile de recuperare respiratorie?
• Cum putem imbunatatii functia respiratorie?

Introducere

Drumul către recăpătarea sănătății plămânilor tăi începe simplu: conștientizarea respirației. Pentru început, oprește-te, respiră și ascultă-ți organismul. Imaginează-ți cum, cu fiecare inspir, aerul pătrunde în plămâni. Ești sigur că fiecare parte a acestora primește oxigen? Închide ochii și vizualizează-ți plămânii. Te ajut eu, încep undeva deasupra claviculei și se termină la nivelul coastei șase (o mână deasupra rebordului costal), pleura coborând chiar mai mult. Anterior, limita este dată de stern, posterior, de coloana vertebrală. Plasează o palmă sub claviculă și pe cealaltă deasupra ombilicului. Dacă respirația ta este una corectă, în momentul inspirului vei simți cum cele două zone urcă. Pentru a identifica o eventuală disfuncție, este important să respiri normal, fără a încerca să controlezi procesul.

Următorul pas este să îți analizezi respirația în dinamică. Simți că obosești după ce ai urcat câteva scări? Ai alergat 50 de metri după autobuz și deja nu mai poți respira? Te obosesc activitățile de zi cu zi (cumpărături, mers pe jos etc.) mai mult decât de obicei? Dacă răspunsul la aceste întrebări este da, cauza cea mai probabilă este legată de o disfuncție a aparatului respirator.

Urmărește continuarea articolului pentru a afla mai multe despre respirația ta și cum o poți îmbunătăți pentru ca întreg organismul să funcționeze în parametri optimi.

Care sunt cele mai cunoscute tipuri de respiratie?

Biomecanica respiratorie nu este identică de la o persoană de alta și poate prezenta anumite varianții în funcție de activitățile la care este angrenat organismul. Principalele tipuri de respirație descrise de literatura de specialitate sunt: respirația claviculară, respirația diafragmatică și respirația toracică.

Respiratie claviculara

În respirația lobară superioară sau respirația claviculară, aerul este aspirat predominant în piept prin ridicarea umerilor și a claviculei (clavicule) și contractarea simultană a abdomenului în timpul inspirației. O cantitate maximă de aer poate fi inspirată în acest mod doar pentru perioade scurte de timp, deoarece necesită un efort persistent.

Respiratie diafragmatica

Respirația diafragmatică, respirația abdominală sau respirația profundă, este o respirație care se face prin contracția diafragmului, un mușchi situat orizontal între cavitatea toracică și cavitatea abdominală. Aerul intră în plămâni pe măsură ce diafragmul se contractă puternic, dar, spre deosebire de respirația relaxată tradițională (eupnee), mușchii intercostali ai toracelui depun o muncă minimă în acest proces. De asemenea, abdomenul se dilată în timpul acestui tip de respirație pentru a face loc contracției diafragmului.

Respiratie toracica

Respirația superficială, respirația costală sau respirația toracică reprezintă aspirarea unei cantități minime de aer în plămâni, de obicei prin aspirarea aerului în zona toracică cu ajutorul mușchilor intercostali, mai degrabă decât prin plămâni cu ajutorul diafragmei. Respirația superficială poate avea ca rezultat sau poate fi simptomatică pentru respirația rapidă și hipoventilație. Majoritatea persoanelor care respiră superficial o fac pe tot parcursul zilei și aproape întotdeauna nu sunt conștiente de această tulburare.

Ce presupune reabilitarea respiratorie?

Reabilitarea pulmonară presupune exerciții fizice concepute pentru a ajuta persoanele cu boli pulmonare cronice. Nu te va vindeca de boala pulmonară, dar este posibil să observi mai puține probleme de respirație, mai multă forță și o calitate îmbunătățită a vieții.

Cine ar trebui să urmeze un program de reabilitare pulmonară?

Orice persoană cu o boală pulmonară cronică ar putea beneficia de pe urma unui program de reabilitare pulmonară. Exemple de afecțiuni pulmonare cronice cu indicație de kinetoterapie respiratorie includ:

• BPOC: Boala pulmonară obstructivă cronică (emfizem și bronșită cronică).
• Boala pulmonară interstițială (sarcoidoză și fibroză pulmonară).
• Cancerul pulmonar și chirurgia cancerului pulmonar.
• Operația de reducere a volumului pulmonar înainte și după un transplant de plămâni.
• Astmul
• Fibroza chistică.
• Hipertensiunea pulmonară

Care sunt afectiunile ce pot fi combatute cu ajutorul fizioterapiei respiratorii?

Astmul (respiratia suieratoare)

Astmul este o boală inflamatorie cronică caracterizată prin limitarea fluxului de aer și simptome respiratorii variabile. Se manifestă prin prezența unor simptome variabile, cum ar fi tusea, respirația șuierătoare, opresiunea toracică și dificultăți de respirație, care variază în intensitate și timp. Pentru a se ajunge la o abordare cuprinzătoare a gestionării bolii, a fost recent subliniată importanța tratamentului non-farmacologic pe lângă terapia farmacologică. Studiile au documentat faptul că reabilitarea pulmonară are efecte benefice la pacienții cu astm, în orice stadiu al bolii, îmbunătățind capacitatea de efort, controlul astmului și calitatea vieții, și reducând respirația șuierătoare, anxietatea, depresia și inflamația bronșică.

Boala pulmonara obstructiva cronica

Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) este o boală obstructivă și progresivă a căilor respiratorii asociată cu o reducere importantă a activității fizice zilnice și cu probleme psihologice care contribuie la dizabilitatea pacientului și la o calitate scăzută a vieții legate de sănătate. În prezent, reabilitarea pulmonară joacă un rol esențial în managementul pacienților simptomatici cu BPOC, prin întreruperea cercului vicios dispnee-reducere a activității-decondiționare-izolare. Într-adevăr, principalele beneficii ale programelor cuprinzătoare de recuperare pulmonară pentru pacienții cu BPOC includ o scădere a simptomelor (dispnee și oboseală), îmbunătățiri ale toleranței la efort și a calității vieții, reducerea utilizării asistenței medicale (în special a zilelor de pat), precum și o creștere a activității fizice. Mai multe studii randomizate și meta-analize au stabilit în mare măsură beneficiile recuperării pulmonare, care, în plus, este recomandată într-o serie de ghiduri influente.

Atunci când trăiești cu o boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC), activitățile zilnice, cum ar fi mersul pe jos sau urcatul scărilor, pot deveni mai dificile. Aici intervine reabilitarea pulmonară.

Reabilitarea pulmonară te va ajuta prin:

• Exerciții fizice
• Tehnici de respirație
• Tehnici de relaxare

Fibroza chistica (mucoviscidoza)

Fibroza chistică este o afecțiune ereditară care cauzează leziuni grave ale plămânilor, ale sistemului digestiv și ale altor organe din corp.

Fibroza chistică afectează celulele care produc mucus, transpirație și sucuri digestive. Aceste fluide secretate sunt în mod normal subțiri și alunecoase. Dar la persoanele cu fibroză chistică, o genă defectuoasă face ca secrețiile să devină lipicioase și groase. În loc să acționeze ca lubrifianți, secrețiile astupă tuburile, canalele și pasajele, în special în plămâni și pancreas.

Reabilitarea pulmonară se face, de obicei, în ambulatoriu și include:

• Exerciții fizice care pot îmbunătăți starea de sănătate
• Tehnici de respirație care pot ajuta la eliberarea mucusului și la îmbunătățirea respirației
• Consiliere nutrițională
• Consiliere și sprijin
• Educație cu privire la diversele afecțiuni pulmonare

Afectiuni post COVID-19

Impactul COVID-19 a fost determinat de apariția sa rapidă, de numărul de persoane care au avut nevoie de terapie intensivă și de lipsa de cunoștințe prealabile cu privire la manifestările sale. Pacienții COVID-19 au prezentat numeroase probleme clinice, inclusiv insuficiență respiratorie, răspuns imunologic excesiv și tulburări de coagulare, insuficiență renală și miocardită. Serviciile medicale au reacționat bazându-se pe dovezi, care nu au fost obținute în mod specific de la pacienții cu COVID-19, dar care sunt direct aplicabile problemelor acestora. În timp, unele tehnici, cum ar fi așezarea pacienților în poziție de culcat cu fața în jos pentru a-i ajuta să respire și utilizarea presiunii pozitive continue în căile respiratorii, s-au dovedit a fi mai eficiente decât se așteptau. Cunoștințele existente au fost utilizate cu succes.

Cunoașterea procesului de boală și a țesuturilor care sunt susceptibile de a fi fost deteriorate este importantă în procesul de reabilitare. Boala determină atât ce deficiențe sunt probabile sau improbabile, orientând evaluarea, prognosticul general și planificarea reabilitării. Întreaga gamă de probleme individuale care apar după COVID-19 și frecvența lor relativă nu este încă cunoscută. Cu toate acestea, în afară de efectele sale asupra sistemului respirator, virusul poate afecta inima și sistemul cardiovascular, creierul direct (encefalită) și indirect (de exemplu, secundar hipoxiei sau trombozei vasculare), rinichii și funcția renală, coagularea sângelui și tractul gastrointestinal; virusul a fost găsit, de asemenea, în materialul seminal.

Prin urmare, trebuie să presupunem că, după COVID-19, un pacient poate dezvolta o disfuncție persistentă a aproape oricărui sistem de organe și, prin urmare, poate avea aproape orice simptome și semne.

În concluzie, programele de recuperare trebuie adaptate în funcție de nevoile specifice ale fiecărui pacient.

Ce alte beneficii pot aduce exercitiile de recuperare respiratorie?

Exercițiile de recuperare respiratorie nu ajută numai la îmbunătățirea capacității respiratorii și a biomecanicii respirației. Alte beneficii ale acestora includ:

• Creșterea tonsului muscular general
• Detensionarea musculaturii
• Reducerea anxietății și combaterea efectelor negative ale stresului

Programe RestartiX

Cum putem imbunatatii functia respiratorie?

Modificarea posturii

Postura poate și influențează funcția respiratorie. Pentru ca plămânii tăi să funcționeze în parametri optimi este important ca postura ta să fie una corectă. Ce înseamnă asta? Simplu: stai drept și înalt, cu umerii în spate. Ține capul la nivel și în linie cu corpul. Strânge abdomenul. Ține picioarele la o distanță egală cu cea a umerilor.

Iată un exemplu de posturare care te va ajuta să îți reglezi funcția respiratorie:

1. Stai sprijinit cu spatele de un perete

2. Picioarele sunt ușor depărtate, la aproximativ un picior sau 30 cm de perete. Relaxează-ți mâinile în jos, lângă corp. Dacă preferi, odihnește-ți mâinile sau degetele mari în curea sau în buclele de la curea, sau peste cureaua de umăr a genții.

3. Respiră

Această poziție poate fi utilă pentru majoritatea persoanelor cu o afecțiune pulmonară și o puteți folosi atunci când ești acasă sau în oraș. Alte poziții utile variază în funcție de faptul că ai o afecțiune pulmonară obstructivă sau restrictivă.

Ajustarea pozitiei in timpul somnului

Dacă vrei să ai o biomecanică respiratorie optimă în timpul somnului urmează următorii pași:

1. Întinde-te pe o parte, cu o pernă între picioare și capul ridicat pe o pernă. Ține spatele drept.

2. Întinde-te pe spate, cu capul ridicat și genunchii îndoiți, cu o pernă sub genunchi.

Exercitii pentru imbuntatirea respiratiei

Cheia oricărui program de reabilitare pulmonară este exercițiul fizic, care va ajuta plămânii și inima să funcționeze mai bine.

Iată mai multe tipuri de exerciții, care pot ajuta la îmbunătățirea respirației:

• Partea inferioară a corpului: Majoritatea centrelor de reabilitare oferă un set de exerciții care se axează pe antrenamente pentru picioare. Acestea variază de la simpla plimbare pe o bandă de alergare sau în jurul unei piste până la urcarea mai intensă pe scări. Cele mai multe dintre beneficiile dovedite ale reabilitării pulmonare sunt arătate în studiile efectuate pe persoane care fac exerciții pentru picioare.
• Partea superioară a corpului: Mușchii din partea superioară a corpului sunt importanți pentru respirație, precum și pentru activitățile zilnice. Exercițiile pentru brațe și piept pot include rotirea unei manivele împotriva rezistenței sau pur și simplu ridicarea brațelor împotriva gravitației.
• Respirație: Suflarea printr-o piesă bucală împotriva rezistenței poate crește puterea mușchilor respiratori. Aceste exerciții pot fi utile pentru persoanele cu mușchi respiratori foarte slabi.
• Antrenament de forță: Majoritatea exercițiilor de reabilitare pulmonară se concentrează pe dezvoltarea rezistenței. S-a demonstrat că și adăugarea antrenamentului de forță, cum ar fi ridicarea de greutăți, este de ajutor.

Concluzie

Dacă programul tău este unul aglomerat, sau pur și simplu vrei să faci exerciții în confortul propriei tale case, îți propunem kinetoterapia respiratorie asistată online.

RestartiX Respirator este un Program GRATUIT De Fizioterapie Asistată Online pentru îmbunătățirea capacității respiratorii pentru pacienții afectați de COVID-19 sau BPOC (Bronhopneumopatia obstructivă cronică), creat de Fizioterapeut Alexandru Ilie, Co-Fondator al Platformei de Educație și Prevenție în sănătate RestartiX.

După cum știm cu toții situația actuală ne-a schimbat tututor modul de a trăi și de a ne raporta la ceea ce este important pentru fiecare dintre noi. Centrul de fizioterapie asistată online RestartiX a apărut tocmai datorită imposibilității de a mai putea merge la cabinetele de fizioterapie clasice, vrând astfel să fim mai aproape de oameni și să îi ajutăm să își îmbunătățească sănătatea coloanei vertebrale chiar din confortul casei lor prin programe de fizioterapie asistate online.

Vrem să fim mai aproape de toți cei care au trecut prin această perioadă fiind infectați cu Sars Cov2, și nu sunt puțini, aproape 800.000 de oameni infectați oficial și mulți alții care nu sunt încă testați, vrem ca acolo unde disfuncția respiratorie reprezintă un efect secundar post Covid, oamenii să reînvețe să respire așa cum respirau înainte de infectare.

Astfel am decis să creăm programul RestartiX Respirator Online, un program de 30 zile GRATUIT de îmbunătățire a sistemului respirator, care să fie disponibil pentru toți cei care au fost afectați de acest virus!

„Kinetoterapia respiratorie este o metodă terapeutică bazată pe dovezi demonstrate științific, și susținute de specialiști în recuperare medicală, pneumologie și cardiologie. Programul RestartiX Respirator se adresează pacienţilor afectați de COVID-19, de alte afecțiuni bronhopulomare cu dispnee (greutate în respiraţie) sau simpla senzație de oboseală apărută după un efort minim.” – ALEXANDRU ILIE, Expert în Fizioterapie, Co-Fondator RestartiX

Bibliografie:

Harvard Health Education, Learning diaphragmatic breathing
^ https://www.guysandstthomas.nhs.uk/resources/patient-information/therapies/abdominal-breathing.pdf[bare URL PDF]
^ . „The Types of Breathing”. 17 July 2018. Biology. Boundless (2020). 39.3B.
^ „Relaxation Techniques for Health: An Introduction” http://nccih.nih.gov/health/stress/relaxation.htm
^ http://nccih.nih.gov/health/providers/camterms.htm „Terms Related to Complementary and Alternative Medicine”
^ „Stress Management and Reduction at the University of Texas at Austin”. Archived from the original on 14 April 2016.
^ „diaphragmatic breathing video”.
^ Hopper SI, Murray SL, Ferrara LR, Singleton JK (June 2018). „Effectiveness of diaphragmatic breathing on physiological and psychological stress in adults: a quantitative systematic review protocol”. JBI Database of Systematic Reviews and Implementation Reports. 16 (6): 1367–1372. doi:10.11124/JBISRIR-2017-003477. PMID 29894405. S2CID 48364340.
^ Shaw BS, Shaw I (2013). „Review of the effectiveness of various modes of breathing training in asthma management”. African Journal for Physical, Health Education, Recreation and Dance. November (Supplement 1): 168–179. Retrieved 2015-02-11.
^ „To relax using this method, you consciously slow your breathing and focus on taking regular and deep breaths…Because relaxation is the opposite of stress, the theory is that voluntarily creating the relaxation response through regular use of relaxation techniques could counteract the negative effects of stress…Chronic stress may lead to high blood pressure, headaches, stomach ache, and other symptoms. Stress may and in many cases will worsen certain conditions, such as asthma. Stress also has been linked to depression, anxiety, and other mental illnesses.” – Relaxation Techniques for Health: An Introduction
^ Jump up to:a b „Breathing Practices and Pranayama”. Retrieved January 29, 2014.
^ „Diaphragmatic Breathing Exercises – Benefits and How To”. Harmonic Breathing. Retrieved 2021-10-10.
^ „Guidelines for the Management of Conditions Specifically Related to Stress”.
^ „Psychological first aid: Guide for field workers”.
^ Jump up to:a b Shaw I, Shaw BS, Brown GA (2010). „Role of Diaphragmatic Breathing and Aerobic Exercise in Improving Maximal Oxygen Consumption in Asthmatics”. Science & Sports. 25 (3): 139–145. doi:10.1016/j.scispo.2009.10.003.
^ Shaw BS, Shaw I, Brown GA (2013). „Concurrent aerobic and resistive breathing training improves respiratory muscle length and spirometry in asthmatics”. African Journal for Physical, Health Education, Recreation and Dance. November (Supplement): 180–193. Retrieved 2015-02-11.
^ Shaw I, Shaw BA (2014). „The effect of breathing and aerobic training on manual volitional respiratory muscle strength and function in moderate, persistent asthmatics”. African Journal for Physical, Health Education, Recreation and Dance. Supplement 2 (September): 45–61. Retrieved 2015-02-11.
^ Shaw BS, Shaw I (April 2011). „Pulmonary function and abdominal and thoracic kinematic changes following aerobic and inspiratory resistive diaphragmatic breathing training in asthmatics”. Lung. 189 (2): 131–9. doi:10.1007/s00408-011-9281-8. PMID 21318637. S2CID 26451387.
https://www.nhlbi.nih.gov/health/pulmonary-rehabilitation
https://my.clevelandclinic.org/health/articles/8904-pulmonary-rehabilitation-is-it-for-you