* Dacă ți-am spune că accidentul vascular cerebral este definit de Organizația Mondială a Sănătății ca ”un sindrom clinic ce se caracterizează prin dezvoltarea rapidă a unor semne de tulburare focală sau globală a funcțiilor cerebrale și care durează mai mult de 24 de ore sau care poate conduce la deces, fără alte cauze aparente decât cele de ordin vascular”, probabil că nu ai înțelege nimic, așa-i? Totuși, pentru că rata mortalității post AVC este alarmantă, îmi doresc ca tu să știi ce înseamnă și cum să recunoști un accident vascular cerebral.

 Hai sa vorbim puțin despre creierul nostru..

Dacă ai ține acum un creier uman în mâini, probabil l-ai asemăna cu o masă de jeleu. Dar complexitatea acestui organ a fost și este în continuare mult studiată.

Creierul este format din cortex – 2 emisfere cerebrale, trunchiul cerebral și cerebelul. Cortexul – cele 2 emisfere cerebrale, dreapta și stânga reprezintă cea mai mare parte a creierului și au funcții extrem de importante. Emisferele cerebrale au 4 lobi: frontal, parietal, temporal și occipital.

Fiecare lob este responsabil de anumite funcții ale organismului:

• Lobul parietal (scris, citit, senzații vizuale, percepție)
• Lobul frontal (gândire, luarea deciziilor, comportament, limbaj)
• Lobul occipital (interpretarea vizuală)
• Lobul temporal (memorie, sentimente, auz)

Toate aceste funcții nu ar putea fi realizate însă fără celule specifice cu rol de transmitere și recepționare a impulsurilor nervoase, care poartă denumirea de neuroni.

Se consideră de către specialiști că ar exista în creierul nostru de la 16 până la 100 de miliarde de neuroni. Pare greu doar să-ți imaginezi acest număr, așa-i? De aceea, eforturile de a stimula creierul in silico (modele făcute de computer/tehnologie) sunt cruciale. Tot el, primește 20% din aportul de sânge oxigenat din corp. Pare puțin cam mult, având în vedere că el cântărește (în medie) doar 1,3 – 1,4 kg. Cred că acum ne putem da seamă cam cât de important este acest ”jeleu”. O să-l considerăm așadar pe mai departe, motorul corpului nostru și, fără dar și poate, unul din organele extrem de bine vascularizate.

Ce se întâmplă în timpul unui AVC?

Creierul nostru primește sânge oxigenat din două surse: arterele carotide interne și arterele vertebrale. Aceste artere sunt extrem de importante pentru că ele asigură resursa de oxigen necesară pentru buna funcționare a acestui organ.

Fiecare celulă a corpului nostru are nevoie de oxigen ca să trăiască. Acest oxigen este asigurat permanent de către artere – vase ”încărcate” cu sânge oxigenat. Celulele nervoase mai ales, sunt cunoscute ca fiind extrem de sensibile la deficitul de oxigen și privarea acestora de el produce în scurt timp, moartea lor. Conform studiilor efectuate de University of California, Santa Barbara’s UCSB ScienceLine, celule nervoase pot rezista între 3 și 6 minute fără oxigen, apoi începe instalarea unor procese patologice determinate de moartea acestora.

În cazul unui accident vascular cerebral, are loc lezarea unui vas de sânge (producând astfel hemoragie la nivelul creierului – AVC hemoragic) sau blocarea acestuia de un tromb (AVC ischemic), ele conducând în acest fel la privarea de oxigen într-o anumită zonă din creier și, în scurt timp, la moartea celulelor nervoase.

Așadar, simplist spus, AVC-ul reprezintă de fapt, privarea de oxigen a unei arii din creier, determinând astfel moartea celulelor nervoase din aria respectivă și implicit afectarea unor funcții importante ale organismului nostru. Spre exemplu, dacă AVC-ul are loc în lobul frontal, pacientul poate avea ulterior probleme cu atenția, coordonarea, planificarea și rezolvarea de probleme.

AVC-ul poate fi privit așadar ca o leziune acută la nivelul SNC (sistem nervos central) – infarct cerebral, hemoragie intracerebrală sau subarahnoidiană. Din păcate, AVC-ul, reprezintă, o cauză frecventă de handicap și deces în întreaga lume, iar simptomele acestuia sunt, chiar și în zilele noastre, puțin cunoscute de oameni.

Care sunt cauzele unui AVC?

Cele mai importante cauze ce pot conduce la un AVC sunt:

• Sedentarismul
• Stresul
• Hipertensiunea arterială
• Fumatul
• Afecțiuni la nivelul inimii – fibrilație atrială, bolile valvelor
• Diabet
• Obezitatea
• Vârsta înaintată

Nu întămplător sedentarismul este numit primul. Ultimele studii efectuate au arătat că lipsa activității fizice reprezintă o cauză extrem de importantă ce conduce în timp la apariția unui AVC.

Activitățile ce îmbunătățesc rezistența cardiovasculară  (bicicleta, mersul, jogging, exerciții de respirație) pot fi extrem de utile în prevenirea AVC-ului. De asemenea, exercițiile (indiferent de natura lor) cresc nivelul de endorfine, ajutând astfel indirect la reducerea stresului (un factor important în producerea bolilor cardiovasculare).

De ce este important să știi să recunoști un AVC?

Cu cât intervenția de specialitate este mai rapidă, cu atât scad șansele de dizabilitate și chiar deces. De asemenea, este bine să reții exact ora la care au început să se manifeste simptomele, deoarece acest lucru îi poate ajuta pe medici la instituirea tratamentului.

Cum recunoști un AVC?

În anul 1998 o echipă formată din medici neurologici, medici de urgență și de pe ambulanță, au gândit un acronim pentru a ajuta oamenii de specialitate să recunoască un AVC – FAST (engleză ”fast” = rapid).

Astăzi, acest acronim încă este folosit și se încearcă de asemenea, educarea populației în acest sens.

F – facial drooping (gura pare căzută într-o parte, fața este asimetrică)

A – arm weakness (slăbiciune la nivelul mâinii – cere-i persoanei să te strângă de mână; dăcă nu îți poți da seama pe ce parte este paralizia feței, testează persoana întotdeauna pe ambele mâini; nu ești specialist, deci e important să fii cât mai sigur)

S – speech difficulties (dificultăți de vorbire; dacă persoana vorbește bine, dar ți se pare că indică celelalte semne, atunci pune-i întrebări ce au legătură cu memoria de lungă durată (unde s-a născut?) și cu memoria de scurtă durată (în ce zi suntem?)

T – time (timpul este important; dacă observi aceste semne la o persoană, sună imediat la 112; nu uita să precizezi că persoana de lângă tine face un AVC, personalul de pe ambulanță va fi astfel pregătit și va ajunge la tine în scurt timp😊)

Desigur, nu uita că prevenția este cheia, așa că dacă tu sau unul din apropiații tăi prezentați dureri de cap severe, hipertensiune arterială accentuată, edem pronunțat la nivelul membrului superior sau inferior fără o cauză aparentă, consultați imediat un medic specialist. Ele pot fi simptomele de dinaintea producerii unui AVC.

Semnat,

Ph.MD Adriana Sotir, Terapeut Acreditat Bobath

Expert în Fizioterapie RestartiX

Tapuwa, D., Musuka, MB., Stephen, B.,Wilton, M., Mouhieddin, Traboulsi, Md., Michael, D., Hill, Md., Diagnosis and management of acute ischemic stroke: speed is critical, CMAJ, Septembrie 2015, 187(12)

Purves, D., Augustine, G., J., Fitzpatrick, David., Katz, C., L., LaMantia, AS., McNamara, J., Williams, S., M., 2001, Neuroscience 2nd edition, Sinauer Associates, Sunderland (MA)

*acesta nu este un articol științific, ci un articol de informare în rândul populației