CE ESTE FASCIITA PLANTARĂ?

Cauzele sunt numeroase , fiecare pacient având anumiți factori de risc asociați :

• Obezitate sau supraponderalitate , crește stresul mecanic și presiunea exercitată la nivelul piciorului
• Tipul de activitate: persoanele ce merg sau alearga pe distanțe lungi sau tip de activitate ce presupune ortostatism prelungit, persoanele care merg pe un teren dur sau accidentat, încălțăminte necorespunzătoare.
• Tulburări de mers: slăbiciune la nivelul musculaturii sau hipotrofie musculară , picior plat sau scobit, picior in pronație sau supinație
• Boli ce afectează structurile anatomice ale piciorului și provoacă tulburări de mers : fracturi consolidate vicios, traumatisme , diabet zaharat, AVC, sciatalgie, tulburări de statică vertebrală etc
• Vârstă: persoanele de vârstă medie sau înaintată prin procesul degenerativ ce are loc la nivelul piciorului (pinteni călcâi, calcificări, pierderea elasticității fasciei plantare)

Mecanismele fiziopatologice prin care apare nu sunt complet cunoscute ,dar studiile arată o corelare foarte clara între stresul mecanic continuu și afectarea țesuturilor prin procesele patologice și degenerative ce survin la nivelul piciorului.

CUM SE MANIFESTĂ FASCIITA PLANTARĂ?

Fasciita plantară apare insidios având o evoluție îndelungată cu agravarea simtomatologiei în caz de neglijare terapeutică. Debutul simptomatologiei poate fi doar un discomfort la nivel plantar sau la nivelul călcâiului, cu o ușoară tensiune, iar în timp apare durerea severă cu tensiune și disfuncție la nivelul piciorului și senzație de arsură .

Pacientul de obicei pacientul resimte durere sau tensiune după ce se trezește și se dă jos din pat sau dupa repaus, simtomele fiind ameliorate dupa câțiva pași dar dupa ceva timp reapare durerea și se intensifică până în punctul în care pacientul ia poziția de repaus (șezut sau decubit dorsal).

De asemenea durerea mai apare la mersul pe vârfuri sau alergat pe vârfuri, urcatul scarilor, ridicarea și purtarea de greutăți, exerciții fizice.

CUM SE DIAGNOSTICHEAZĂ FASCIITA PLANTARĂ?

Pentru a diagnostica o fasciită platară medicul face o anamneza amănunțită și țintită , în urma căreia regăsim simptomele și factorii de risc enumerați mai sus ce au produs această patologie .

După care se face o analiză vizuală statică și biomecanică a întregului corp pentru a decela tulburări de statică și tulburările de mers asociate . Aici se observă corpul ca un întreg , orice tulburare de exemplu o scolioză sau diferența de membru , se ia în calcul deoarece influențează echilibrul static și mecanic .

Se ia în calcul :

• Forța musculară a mușchilor :tibialul anterior (gambierul anterior),extensorul lung al halucelui (accesor),extensorul comun al degetelor. tricepsul sural, flexorul comun al degetelor (accesor),lungul peronier etc
• Testingul articular:-flexia , extensia , eversia , inversia, adducție și abducție
• Se palpează fața plantară a piciorului pentru a decela cu exactitate zona dureroasă
• Se face testing neurologic pe dermatoame , reflexe și teste specifice

Rareori se propun investigații suplimentare , dar în cazul în care diagnosticul nu este cert și nu există suficiente informații se pot recomanda :

• Radiografie pentru evaluarea oaselor
• RMN pentru evaluarea : oaselor, mușchilor, tendoanelor și fasciilor
• Teste de sânge pentru decelarea patologiilor metabolice
• Teste pentru evaluarea circulației sanguine : doppler vascular, angiografie
• Teste pentru evaluarea neurologică : Electromiografie, CT

TRATAMENTE SI SOLUȚII PENTRU FASCIITA PLANTARĂ

În funcție de Recomandarea Medicului de Recuperare se poate apela la 2 modalități de tratament: Neinvaziv(recuperare) și invaziv(chirurgical)

Tratamentul recuperator are 3 scopuri:

• Scăderea durerii și a inflamației: Aceasta se poate efectua prin fizioterapie și medicație .Infiltrațiile cu corticosteroizi au fost asociate cu rupturi ale fasciei plantare 86,2% din pacienți(conform studiilor) , ele fiind de evitat , dar se pot face totuși infiltrații cu AINS.
• Reducerea stresului tisular : Prin purtarea de încalțăminte adecvată , orteze, talonete și kinetoterapie . De asemenea scăderea în greutate și evitarea terenului accidentat și mersul pe distanțe lungi sau ortostatism prelungit.
• Refacearea: forței musculare , statică , mobilității și elaticității

Cea mai importantă etapă a tratamentului fiind kinetoterapia. În cadrul programului de kinetoterapie se urmărește refacerea tulburărilor de statică , acestea includ tulburările de statică și de la nivelul coloanei cervico-dorso-lombare cât și tulburările de statică ale membrelor inferioare, creșterea forței musculare a mobilității și elasticității a întregului corp în mod special al membrelor inferioare pentru echilibrare biomecanică.

Traseul terapeutic  debutează cu principalul obiectiv, reducerea durerii cât mai rapid. Din acest motiv apelarea la terapiile electrice poate fi de mare ajutor. Pentru cei ce nu au acces facil la un centru modern de recuperare medicală  sau nu îsi permit financiar trebuie să știe că pot media durerea prin cateva lucruri simple realizat.
În acest sens puteți urmări acest video pregătit special pentru cei ce manifestă dureri în călcâi  matinale.

Aspecte generale despre biomecanică dar și practica clinică au condus la urmatoare concluzie : Tulburarile de statică caracteristice Fasciitei Plantare sunt date de urmatorul pattern.

• Insuficienta de Fesieri – în mod specific fesier mijlociu
• Rotație externă de șold
• Discret genuvalgum
• Scurtare muschilor Gastronemian si Solerar
• Picior in eversie

Ințelegând acest tablou, putem genera un plan terapeutic cu un grad de predictibilitate major. Din acest motiv peste 90% din pacienții ce suferă de fasciita plantară pot trăi o viață cu zero durere dacă urmează un plan de kinetoterapie.

Studiile pe un grup de 236 de pacienți, au dovedit eficacitatea programului de kinetoterapie de minim 8 săptămâni având o rată de reducere a simptomelor la 72% din pacienți. De asemenea același studiu a dovedit că pacienții care au urmat și recomandările de purtare de talonete asociate kinetoterapie au avut o rată de reducere a simptomelor la 95%.

FIZIOTERAPIA ÎN FASCIITA PLANTARĂ

Sunt multe proceduri care ajută la diminuarea simptomelor în fasciita plantară dar cele mai importante sunt :

Ultrasunetul – reprezintă o oscilație mecanică longitudinală propagată într-un mediu produsă prin efect piezoelectric inversat de către un cristal de cuarț integrat într-un circuit electric de înaltă frecventă .Efectele terapeutice ale ultrasunetului sunt: antialgice, antiinflamatoare, miorelaxant, fibrinolitic.

Efectele fizico-chimice ce stau la baza efectelor terapeutice enumerate mai sus constau în:

• Efectul de difuziune ce creste absorbția diverselor substanțe la nivelul țesuturilor , prin cresterea permeabilității membranare a celulelor. De exemplu se absoarbe mai bine Diclofenacul din gelul folosit pentru aplicarea ultrasunetului
• Efecte chimice: reducere , depolarizare chiar și alterarea  structurilor ce ajută la difuziunea sau introducerea de substanțe sub acțiunea de ultrasunet, de asemenea alcalinizarea țesuturilor .
• Efect mecanic : oscilația longitudinală a celulelor ți moleculelor prin vibrația undei ultrasonore , structurile revenind după încetarea procedurii la starea inițială
• Efect termic : prin oscilarea particulelor din țesut se produce o frecare , acea frecare produce încălzirea locala a țesutului

Terapia Shock-wave – reprezintă terapia cu unde mecanice oscilatorii apărute prin aplicarea unei presiuni înalte asupra unui țesut . Diferența dintre ultrasunet și shock-wave este acela ca shock-wave are un vârf presional de 1000 de ori mai mare.

Acesta are efect: antialgic tardiv la distanță de procedură , elimină cauza durerii, modifica tonusul muscular, stimulează metabolismul celular, activează procesul de regenerativ, crește troficitatea musculară, stimulează reînoirea circulației.

Acesta are efect în primul rând mecanic prin aplicare de presiuni repetate asupra țesuturilor producând microrupturi și tunelizări , activând procesul de regenerare local , inițial pacientul simțind durere ușoară la aplicare și tardiv după aplicarea procedurii apare efect antialgic .

Shock-wave este unul din cele mai bune terapii de tratare a fasciitei plantare și pinteni călcâi , efectele lui terapeutice fiind dovedite științific.

Curenți diadinamici – reprezintă un curent de joasă frecvența, frecvent utilizat în fizioterapie

Acesta are 2 forme de baza monofazat fix(MF) si difazat fix(DF) iar prin combinația acestor forme rezulta formele perioada scurta (PS) , perioada lunga(PL) și ritm sincopat (RS) fiecare din aceste forme având efecte diferite asupra țesuturilor.

MF-crește tonusul muscular, tonicizează pereții arteriali prin acțiune vasoconstrictoare, produce prin intermediul vibrațiilor un masaj electric profund , efect excitomotor.

DF-efect antialgic prin creșterea pragului dureros , efect simpatolitic, se folosește de obicei ca prima forma la aplicarea curentului diadinamic

PS- are un efect antialgic secundar de lungă durată, masaj electric pe musculatura neteda și striată având ca rezultat tonicizarea musculaturii , efect rezorbtiv.

PL-are efect antialgic si miorelaxant

RS-are cel mai bun efect tonicizant pentru întărirea tonusului musculaturii striate și netede cu normoinervație

Tratamentul chirurgical

Tratamentul chirurgical este rezervat pentru cazurile care sunt refractare la tratament.Nu exista o recomandare clară după cât timp de tratament neinvaziv pacientul ar avea nevoie de intervenție chirurgicala dar media este undeva între 4 și 6 luni. Eficacitatea intervenției chirurgicale este undeva între 74%-87% dar pentru ca vindecarea sa fie completă pacientul are nevoie de recuperare medicală undeva între 5 și 16 săptămâni .

PROGNOSTICUL FASCIITEI PLANTARE

Prognosticul în ceea ce privește fasciita plantară este greu de apreciat , fiindcă depinde foarte mult de pacient să vină la medic din timp și să respecte indicațiile acestuia privind tratamentul adecvat. Întârzierea tratamentului sau nerespectarea indicațiilor medicale ca și în cazul tuturor patologiilor musculo-scheletale , duce la cronicizare și evident drumul către recuperare este din ce in ce mai lung sau chiar imposibil.

Literatura medicală recomandă clar ca prima intenție tratamentul recuperator și respectarea regulilor de igienă musculoscheletală , tratamentul chirurgical fiind rezervat pentru cazuri refractare la tratament. Chiar și cu tratament chirurgical lipsa igienei musculoscheletale si lipsa recuperarii post-chirurgicale nu va duce decât la reapariția patologiei.

Articol semnat de:

Medic Specialist Medicină Fizică și de Reabilitare,

Dr. Alexandru Pîndaru @ RestartiX Center

Expert în Fizioterapie

Ph.MD Alexandru Ilie @ RestartiX Center

BIBLIOGRAFIE:

1. Plantar Fasciitis: Etiology and Treatment Mark W. Cornwall, P7; PhD, CPedl Thomas G. McPoil, P7; PhD, ATC2 https://www.jospt.org/doi/pdf/10.2519/jospt.1999.29.12.756
2. Plantar fasciitis Mohammad Ali Tahririan, Mehdi Motififard, Mohammad Naghi Tahmasebi,1 and Babak Siavashi2 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3687890/
3. Principii practice . Author: Cristina Daia
4. Rompe JD, Cacchio A, Weil L, Jr, Furia JP, Haist J, Reiners V, et al. Plantar fascia-specific stretching versus radial shock-wave therapy as initial treatment of plantar fasciopathy. J Bone Joint Surg Am. 2010;92:2514–22.
5. Probe RA, Baca M, Adams R, Preece C. Night splint treatment for plantar fasciitis. A prospective randomized study. Clin Orthop Relat Res. 1999;368:190–5
6. Maier M, Steinborn M, Schmitz C, Stäbler A, Köhler S, Pfahler M, et al. Extracorporeal shock wave application for chronic plantar fasciitis associated with heel spurs: prediction of outcome by magnetic resonance imaging. J Rheumatol. 2000;27:2455–62.
7. Schepsis AA, Leach RE, Gorzyca J. Plantar fasciitis: etiology, treatment, surgical results, and review of the literature. Clin Orthop. 1991 ;256:185-196.
8. The effects of plantar fasciitis and pain on plantar pressure distribution of recreational runners Ana Paula Ribeiro 1, Francis Trombini-Souza, Vitor D Tessutti, Fernanda R Lima, Sílvia M A João, Isabel C N Sacco https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20843589/