Ce este de fapt, durerea de spate?

Prezența constantă a durerii în viața noastră, dar și consecințele socio-economice ale acesteia au făcut  să i se acorde un mare interes și să fie studiată pentru a înțelege de unde vine (cauza), de ce apare (factorii de risc), anunță ceva grav (este un semn de alarmă), cum o putem gestiona, ce putem face pentru a zâmbi la sfârșitul zilei  și a spune ” a fost o zi #zerodurere”?

Asociația Internațională pentru Studiul Durerii a definit durerea ca „o experință senzorială și emoțională asociată cu afectarea potențială sau actuală a țesuturilor sau este descrisă în termenii unor astfel de leziuni.”

Din punct de vedere medical, durerea este un simptom al unei afecțiuni. Durerea de spate se referă la o durere în oricare din regiunile spatelui: cervicală, dorsală, lombară, sacro-coccigiană, dar cel mai frecvent este descrisă în zona cuprinsă între ultimele coaste și pliul fesier fiind cunoscută ca o durere lombară nespecifică sau în concepția actuală sindrom dureros multifactorial biopsihosocial cu numeroase implicații în activitatea zilnică, socială și profesională a individului. S-a demonstrat că durerea lombară este în primele cinci cele mai frecvente cauze de prezentare la medic și că 60-80% din populație este afectată fiind astfel o povară atât pentru individ cât și pentru societate.

De ce ne doare spatele?

Identificarea cauzelor durerilor de spate nu este o misiune simplă. Există trei mecanisme care duc la apariția durerilor de spate:

1. Leziuni fizice sau chimice care afectează structurile spinale (vertebre, mușchi, ligamente, articulații sau discuri intervertebrale) și care irită terminațiile receptorilor locali, acei gardieni care ne dau de știre când asupra propriilor țesuturi există o amenințare (discopatie, fasceită dorso-lombară, artrită) sau care exercită o presiune asupra măduvei spinării, rădăcinii sau traiectului unui nerv spinal (sciatica, stenoza vertebrală, hernia de disc).
2. Afecțiuni ale organelor vecine coloanei vertebrale și care independent de aceasta fac ca durerea sa fie descrisă de pacient la nivel lombar. Vorbim aici de durerea referită cu originea la nivelul organelor abdominale si pelvine (stomac, intestin, colon, pancreas, colecist, rinchi, uter,ovare, prostată, vase de sânge, tumori, sarcină).
3. Tulburări psihice ( anxietate, teamă, furie, depresie) care fac ca sistemul nervos central sa-și poată aminti și să elaboreze sau să reproducă durerea chiar dacă nu există iritații sau leziuni obiective la nivelul țesuturilor.

Când apare durerea de spate?

Durerea de spate apare atunci când există factori de risc. Aceștia pot fi nemodificabili, adică asupra lor nu putem interveni, nu-i putem schimba. Dar sunt și factori de risc modificabili al căror control stă în puterea noastră, de noi depinde în ce măsură îi lăsăm să ne influențeze viața.

Factorii de risc nemodificabili sunt vârsta mijlocie, sexul masculin, sarcina, patologia congenitală sau intervențiile chirurgicale la nivelul coloanei vertebrale, fracturile compresive.

Factorii de risc modificabili sunt sedentarismul, absența exercițiilor fizice regulate, postura defectuoasă, obezitatea, factorii profesionali unde amintim munca fizică grea, ridicarea de obiecte grele, aplecări, răsuciri, mișcări repetitive sau vibrații continue sau din contră inactivitatea prelungită, statul mult în picioare sau așezat, stresul, perioadele lungi de tulburări de somn, anxietatea sau depresia, utilizarea pe termen lung a medicamentelor ce scad rezistența osoasă (corticosteroizii), supraîncărcarea ghiozdanului elevilor.

Semnele de alarmă sau stegulețele roșii și galbene

Pentru a gestiona cât mai bine durerea de spate atât din punct de vedere medical, dar și economic, fiind cunoscut impactul major  si presiunea asupra sistemelor de sănatate, dar și mediului profesional prin scăderea productivității sau prin absența de la locul de muncă au fost identificate situațiile alarmante și au fost codificate prin stegulețe colorate în roșu sau galben  care să orienteze conduita medicală pentru luarea celor mai bune decizii terapeutice cu costuri minime.

Stegulețe roșii „semne de alarmă „sunt considerate un traumatism recent, vârsta sub 20 ani sau peste 55 ani, febra, oboseala mare, durerea toracică aparută brusc, scăderea inexplicabilă în greutate, durerea pe traiectul unui nerv, deficitul motor sau senzitiv pe membre, tulburările de mers, incontinența sfincterelor, imunitatea compromisă sau antecedente de neoplasm, folosirea îndelungată de glucocorticoizi sau alte medicamente, inclusiv droguri.

Colegiul American de Radiologie recomandă a nu se face pacientului investigații imagistice în primele 6 săptămâni de durere în absența acestor semne de alarmă.

Stegulețe galbene sunt satisfacția profesională insuficientă, relațiile defectuoase cu superiorii, gândirea de tip catastrofic, așteptarea că durerea se va agrava cu munca sau activitatea, comportamente de tipul evitării activității normale sau odihnei prelungite, tulburări de somn, stres, anxietate, perioade prelungite de lipsă de la serviciu.

Ele îl atenționează pe medic că trebuie să fie prudent și să ia în considerare evaluări psihologice ulterioare, deoarece acești factori psihosociali se pot dovedi factori de prognostic mult mai buni decât diagnosticul medical tradițional al acestei dureri dizabilitante.

Sfat!!!

O anamneză completă și un examen clinic efectuate de specialiștii în domeniul sănătății sunt cele mai importante pentru a evalua durerea și a determina cauzele acesteia, a exclude prezența unor afecțiuni grave și a stabili dacă este nevoie sau nu de investigații suplimentare.

Deci, primul pas este să mergeți la o Consultație specializată și să nu apelați la automedicație.

Cum tratăm durerea de spate?

Tratamentul durerii are la bază un nou concept ce are în centrul său educația și nu un medicament sau dispozitiv, deoarece s-a observat că succesul vine din  înțelegerea de către pacient a mecanismelor de apariție ale durerii și a rolului său în prevenirea recurențelor sau cronicizării.

Ce așteptări are pacientul cu durere?

Un studiu desfășurat asupra pacienților cu dureri de spate care s-au adresat medicului a arătat că aceștia și-au dorit să știe cursul probabil al bolii, cum să-și gestioneze durerea, ce pot face pentru a se întoarce la activitățile cotidiene cât mai repede, cum să minimizeze frecvența și severitatea recidivelor, cum sa nu-și piardă calitatea vieții. Toate aceste informații au fost mult mai importante pentru pacienți decât primirea unui diagnostic.

În cazul durerilor acute cu o durată mai mică de 6 săptămâni, inflamația sau injuriile apărute pot fi autolimitate sau controlate prin medicație de scurtă durată în doza minimă eficientă. Industria farmaceutică a dezvoltat astfel o multitudine de medicamente analgezice, antiinflamatoare steroidiene si non-steroidiene, miorelaxante, antidepresive, opioide capabile sa ne redea pe moment starea de bine, dar fără a rezolva cauza durerii, la o treime din pacienți durerea revenind în decurs de un an. În completare, noile ghiduri recomandă ca pacienții  să evite repausul prelungit la pat si sa-și continue activitățile zilnice în limitele toleranței individuale. Sunt autori care susțin eficiența kinetoterapiei chiar și în formele acute prin exerciții de respirație, tehnici de relaxare, streching cu scopul prevenirii decondiționării,  scăderii șanselor de recurență sau de a dezvolta o durere cronică.

La polul opus, în cazul durerilor cronice de spate, numeroase studii au pus pe primul loc kinetoterapia în controlul si gestionarea acestor dureri, exercițiile fizice fiind tratamentul imperios recomandat. S-a demonstrat astfel atât rolul profilactic, dar și curativ al acestor programe personalizate de exerciții fizice care urmăresc:

• Relaxarea segmentară sau a întregului organism.
• Menținerea sau corectarea posturii globale si aliniamentului deficitar.
• Tonifierea musculaturii, creșterea forței și rezistenței musculare.
• Creșterea amplitudinii mișcărilor articulare.
• Recuperarea coordonarii, controlului mișcărilor, echilibrului.
• Prevenirea recurențelor.
• Îndeplinirea cu ușurință a activităților zilnice obișnuite.
• Creșterea calității vieții.

Nu trebuie să excludem medicația farmacologică din schema terapeutică a durerii lombare nespecifice – clasele de medicamente utile și în terapia durerii acute, dar folosirea lor pe perioade lungi implică riscuri uneori superioare beneficiilor datorită efectelor adverse asupra sistemului digestiv, cardio-vascular, renal, neuropsihic, în special la persoanele care au și alte patolgii asociate și pot apare interacțiuni medicamentoase.

De la automedicație la abuz și dependență este un pas și cel mai bine este să apelăm la un specialist care să ne conducă terapia mai ales în condițiile actuale când el poate fi la un click distanță cu ajutorul serviciilor de telemedicină.

Echipa interdisciplinară-succesul garantat în tratarea durerii de spate

sau

Tot mai multe studii și cercetări actuale au evidențiat rolul cheie al includerii pacientului într-o echipă  interdisciplinară pentru gestionarea durerilor de spate și atingerea obiectivului propus #zerodurere.

Din echipa ideală interdisciplinară ar trebui sa facă parte medicul de reabilitare medicală, fizioterapeutul, psihologul clinician, specialistul în alimentație, terapeutul ocupațional, specialistul în terapii recreaționale, coordonatorul de îngrijiri, consilierul profesional. Rolul echipei este de a-l responsabiliza și motiva pe pacient să depășească acele obstacole care apar în drumul spre ținta finala. Deoarece în cadrul acestui model interdisciplinar se asigură comunicarea între membrii echipei terapeutice pe durata tratamentului, progresul pacientului este cert. Așadar, decât în echipă se poate realiza o evaluare comprehensivă și o soluție eficientă pentru pacient în lupta cu acest sindrom dureros multifactorial biopsihosocial.

Această abordare comprehensivă și interdisciplinară a înregistrat rezultate pozitive atât la nivel clinic, dar și economic. S-a constatat astfel, ameliorarea acuzelor dizabilitante, comportamentelor legate de durere, îmbunătățirea dispoziției, dar și scăderea duratei necesare pentru reluarea activității profesionale, reducerea numărului de solicitări către serviciile de sănătate.

O astfel de echipă care pune în centru pacientul ca si ființă bio-psiho-sociala și creșterea calității vieții acestuia  este echipa interdisciplinară RestartiX primul model de succes în terapia non-chirurgicală a durerii din Romania. În echipă au construit și oferă programe personalizate al căror scop este #zerodurere în confortul casei tale alături de profesioniști în sănătate.

Articol realizat de:

Referințe

1. Diagnostic imaging for low back pain: advice for high-value health care from the American College of Physicians – Roger Chou ¹, Amir Qaseem, Douglas K Owens, Paul Shekelle, Clinical Guidelines Committee of the American College of Physicians
2. Advice to rest in bed versus advice to stay active for acute low-back pain and sciatica – Kristin Thuve Dahm ¹, Kjetil G Brurberg, Gro Jamtvedt, Kåre Birger Hagen
3. A cognitive-behavioural programme for the management of low back pain in primary care: a description and justification of the intervention used in the Back Skills Training Trial – Z Hansen ¹, A Daykin, S E Lamb
4. Back Schools for chronic non-specific low back pain – Patrícia Parreira ¹, Martijn W Heymans, Maurits W van Tulder, Rosmin Esmail, Bart W Koes, Nolwenn Poquet, Chung-Wei Christine Lin, Christopher G Maher
5. Management of chronic pain, Lancet 1999, Ashburn MA, Staats PS
6. Interventional therapies, surgery, and interdisciplinary rehabilitation for low back pain: an evidence-based clinical practice guideline from the American Pain Society – Roger Chou ¹, John D Loeser, Douglas K Owens, Richard W Rosenquist, Steven J Atlas, Jamie Baisden, Eugene J Carragee, Martin Grabois, Donald R Murphy, Daniel K Resnick, Steven P Stanos, William O Shaffer, Eric M Wall, American Pain Society Low Back Pain Guideline Pan
7. Back Pain, Vincent E. Casiano; Gurpreet Sarwan; Alexander M. Dydyk; Matthew Varacallo.
8. Braddom  Medicina Fizica și Reabilitare, editia a IV.